|
Se încheie între patronatele republicane de ramură,
sindicatele de ramură şi ministere (departamente).
4. republicii (naţional);
Contractul colectiv de muncă la nivel republican (naţional) se
încheie între Guvernul Republicii Moldova, Patronatul, reprezentat
de Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova
şi Sindicatele, reprezentate de Confederaţia Generală a
Sindicatelor din Republica Moldova şi Confederaţia Sindicatelor
Libere din Republica Moldova “SOLIDARITATE”[3]
.
În mod normal, ierarhizarea contractului colectiv de muncă este
următoarea: Într-o primă fază, se încheie contractul
la nivel naţional, apoi cele de la nivel de ramură; urmează
încheierea contractelor colective la nivelul grupurilor de
unităţi în cadrul aceleaşi ramuri, teritoriu, în
sfârşit, are loc încheierea contractelor colective de
muncă la nivelul întreprinderilor.
Prevederea oricărui contract colectiv de muncă la nivel superior
sunt considerate niveluri minime de la care începe negocierea
contractelor colective la niveluri inferioare.
Desigur, este posibil ca aceasta ierarhizare să nu fie respectată.
Astfel se poate întâmpla ca un contract la nivel inferior (de
exemplu întreprindere) să fie încheiat înaintea
contractelor colective de muncă la nivele superioare. Într-un atare
caz are loc adoptarea primului la clauzele contractului colectiv superior,
ulterior încheiat.
Tot astfel, este posibil ca la anumite niveluri (de ramură) să nu
fie încheiate contracte colective, situaţie în care cele de la
nivelul unităţilor vor avea la bază, direct, contractul
încheiat la nivel naţional.
Structura protejării sociale, aşa cum s-a stabilit la momentul dat
în Republica Moldova se poate reda în formă de trepte reciproc
integrate (figura nr. 1). Din această figură reiese cît de
important este ca la nivel de întreprindere să fie negociat şi
încheiat un contract colectiv de muncă, care reprezintă
principala cale de a impune drepturile de muncă ale salariaţilor.
Legea prevede că contractul individual de muncă nu poate să
conţină clauze contrare contractului colectiv de muncă. În
caz de lipsă la Întreprindere a contractului colectiv de muncă
angajatorul la încheierea contractului individual este obligat să
respecte numai garanţiile minimale prevăzute în legislaţia
muncii.
Angajatorul este mult mai interesată de obligaţiile pe care le are
salariatul decât de drepturile lui. Deci salariaţii trebuie să
cunoască drepturile sale fundamentele, inclusiv şi cele stipulate
în contractul colectiv de muncă.
Figura nr. 1
 Drepturile universale
ale omului. Conven-
ţiile O.I.M.
Legislaţia mun- muncă la nivel
republican
cii şi a drepturi-
(naţional)
 lor sociale a
  R.Moldova
 
Contractul colectiv de muncă Contractul colectiv de
muncă
nivel de ramură la nivel grupuri de
unităţi
  Contractul
de muncă
Contractul colectiv de
 muncă la nivel de
întreprindere
Contractul
individual
de muncă
Reieşind din cele expuse mai sus se poate de făcut următoarele
concluzii:
- contractul colectiv de muncă este convenţia dintre
angajator şi salariaţi, prin care se reglementează
condiţiile de muncă, salarizare şi alte drepturi şi
obligaţii ce decurg din raporturile sociale de muncă;
- contractul colectiv de muncă capătă tot mai
pronunţat trăsăturile unui act normativ cu caracter local,
având menirea de a fi un oarecare cod al muncii pentru angajaţi
şi angajator în întreprindere concretă;
- trebuie menţionat că contractul colectiv de muncă
în calitate de act normativ nu poate fi privit drept un simplu contract
civil, deoarece urmăreşte alte scopuri şi are o altă
sferă socială de aplicare ce este mult mai largă. Dacă
simplul contract civil stabileşte obligaţii exclusiv pentru
părţi, contractul colectiv în sfera acţiunilor sale se
răsfrânge nu numai asupra participanţilor, ci şi asupra
acelor lucrători ai întreprinderii care n-au contribuit nemijlocit
la elaborarea şi aprobarea contractului colectiv de muncă.
II Părţile contractului colectiv de muncă
2.1 Părţile contractului colectiv de muncă la nivel
naţional
La nivel naţional (republican) participanţii ai contractului
colectiv de muncă pot fi Guvernul Republicii Moldova, Confederaţia
Generală a Sindicatelor din Republica Moldova şi Patronat în
persoana reprezentantului Federaţiei (Confederaţiei) patronatelor,
precum şi alţi subiecţi.
Scopul încheierii contractului colectiv de muncă naţional
este stabilirea principiilor generale de reglementare a relaţiilor sociale
de muncă la nivel de subiect naţional al Republicii Moldova.
Contractul colectiv de muncă naţional este luat drept bază
pentru elaborarea negocierilor şi încheierea celorlalte contracte de
muncă
2.1.1 Guvernul
a) Noţiuni generale
Guvernul (din engleză – government) – organul executiv superior al
statului. Guvernul uneori numit consiliu sau cabinetul miniştrilor, este
condus de preşedinte în cadrul republicilor prezidenţiale sau
de prim-ministru – în republicile parlamentare şi monarhii. Guvernul
poate fi monopartid sau de coaliţie . Ordinea formării Guvernului, de
asemenea, depinde de forma conducerii. În ţările parlamentare
Guvernul se formează la porunca şefului statului liderului partidului
(prin coaliţie – de către unul dintre liderii partidelor), care are
majoritatea locurilor în parlamentul unicameral sau în camera
inferioară în parlamentul bicameral; în ţările
prezidenţiale – de preşedintele, dar fiecare membru numit al
Guvernului trebuie să fie aprobat de parlament (de obicei de către
camera superioară a parlamentului). Membrii Guvernului (miniştrii)
conduc organele centrale statale, în ţările parlamentare ele
în mod obligatoriu trebuie să fie membrii parlamentului; în
ţările prezidenţiale sau semiprezidenţiale (în
Franţa conform Constituţiei din 1958) există principiu
incompatibilităţii mandatului deputatului şi portofoliului
ministrului. În ţările parlamentare Guvernul poartă o
răspundere colegială în faţa parlamentului (în
parlamentul bicameral – în faţa camerei inferioare). Aceasta
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15
|
